Z O T A

Am zis eu ca va povestesc si de salamul lui Hadean (abtineti-va de la comentarii, daaa??!!…). Contine ciocolata, smantana si biscuiti si este aboslut delicios si simplu de facut.

Va trebuie un pachet mare de biscuiti (dulci), care se iau la pumni in punga lor si infasurati intr-un stergar/prosop (ca sa nu mai aibe antrenorul ce sa arunce si sa-i facem praf… praf, praf, dar din bucatele mai mari, va rog). Dupa ce s-au lasat batuti se trimit in pauza de hidratare intr-un castron incapator, in asteptarea marii rafuieli. O ciocolata de menaj (neagra) se taie fin sau se razuieste si apoi i se face cunostinta cu o oala la bain-marie (atunci cand se scalda intr-o alta oala cu apa pe foc mediu, sa nu ajunga la temperatura de fierbere a apei) si se insista pe dialog pana se rusineaza toata ciocolata noastra si se inmoaie ca o fetiscana prinsa in sura de ferchesul satului. I se poate administra niste esenta de rom ca sa isi revie si sa capete puteri… senzoriale . Intre timp se incing cu telul 500 g de smantana grasa (eu am gasit de 25%) imbunata cu 3 linguri de zahar. Dupa ce devine mladioasa si maleabila ca o ibovnica pasionala si credincioasa, smantana i se prezinta fetiscanei din oala si se lasa se se ia putin la hora si sa dantuiasca pana li se confunda fustele, dar li se mai intrezaresc inca formele.

Asa, cand sunt in iuresul maxim se pravalesc peste biscuitele nostru tavalit bine, ca sa-i oblojeasca ranile si sa-i inobileze destinul. Dincolo de tot plasticismul exacerbat, chestiunea e chiar simpla: se toarna ciocolata cu smantana (cat sunt inca fluide) peste biscuiti si se omogenizeaza pana capata aspect de ciocolata.

Daca va uitati la filmuletul lui Adi, veti gasi sugestia lui de prezentare. Eu (in lipsa de forme si menta) am recurs la modalitatea din imagine. Un desert simplu si savuros. Se poate imbogati dupa imaginatia fiecaruia: migdale, nuci, rahat etc. Oricum, este foarte bun si asa in forma lui primara. Pofta mare.